gând de aprilie

 Trec zilele ,prea multe zile, cu preocupările „normale” si atât de monotone. Daca munca ta nu este cea care te împlinește, care te face fericit, e din ce in ce mai greu. Banii nu mai sunt o motivație suficienta, din păcate sunt o necesitate. Uneori mi se pare totul lipsit de sens, o risipire.. M-am străduit mereu să  fac totul cat mai bine, indiferent daca îmi place sau nu. Simțul datoriei ? Perfecționism ? Probabil așa am fost educata si mi-a fost teama  să -mi pun prea multe întrebări.

Ce-mi doresc ? Să pictez, să scriu, să călătoresc… Un „vis cu ochii deschiși ” este un atelier de pictură cu uși mari  din sticlă, deschizându-se spre o grădină.

Am mai pictat in ultimii ani, am dăruit tablourile mele și asta chiar m-a făcut fericită.

Am totuși sentimentul ca am risipit prea mult timp ….. Datoria oamenilor este să fie fericiți….am citit asta undeva ( parcă  Aristotel). Să fii in armonie cu tine ,să nu te trădezi…cred ca asta implica si puțin egoism, dar nu contează.

 

Publicitate

Despre povesti și vise

Omului ii trebuie un vis ca sa suporte realitatea. C. G. Jung

M-am întrebat mereu de unde vine nevoia asta de povesti? Povesti pentru copii…pe urma povesti pentru oameni mari..Copiii obișnuiți de mici sa asculte povesti învață sa citească și își citesc singuri poveștile,pe urma citesc cărți din ce în ce mai complexe,mai complicate.

Daca părinții nu au timp, copiii se mulțumesc cu desene animate…mai târziu cu seriale și filme…Eu cred ca o carte iți stimulează creativitatea și imaginația pentru ca iți faci în minte propriul film…Citești o carte și în funcție de cultura,amintiri,experiența de viața…iți faci propriul film…uneori ești și tu personaj..

Unii știu sa viseze singuri,sa spere,să-și facă planuri …. Cei care știu sa viseze vor uneori sa împărtășească și altora visele lor…și așa apar artiștii sau creatorii…

Industria filmului se bazează pe nevoia asta de povesti și folosește chiar rețete clasice în variante moderne – de exemplu Cenușăreasa…zeci de filme și seriale pornesc de la aceeași poveste…

Si iubirea e un vis…e o poveste pe care ți-o faci în minte..și pe care începi sa o crezi..Uneori e o diferența cam mare intre vis și realitate sau fiecare visează altceva și apare suferința….

Si totuși de unde nevoia asta de povesti ,de înfrumusețare a prezentului  ? Poate așa e construita mintea noastră…