gând de aprilie

Interior-de-atelier-pictor- Trec zilele ,prea multe zile, cu preocupările „normale” si atât de monotone. Daca munca ta nu este cea care te împlinește, care te face fericit, e din ce in ce mai greu. Banii nu mai sunt o motivație suficienta, din păcate sunt o necesitate. Uneori mi se pare totul lipsit de sens, o risipire.. M-am străduit mereu să  fac totul cat mai bine, indiferent daca îmi place sau nu. Simțul datoriei ? Perfecționism ? Probabil așa am fost educata si mi-a fost teama  să -mi pun prea multe întrebări.

Ce-mi doresc ? Să pictez, să scriu, să călătoresc… Un „vis cu ochii deschiși ” este un atelier de pictură cu uși mari  din sticlă, deschizându-se spre o grădină.

Am mai pictat in ultimii ani, am dăruit tablourile mele și asta chiar m-a făcut fericită.

Am totuși sentimentul ca am risipit prea mult timp ….. Datoria oamenilor este să fie fericiți….am citit asta undeva ( parcă  Aristotel). Să fii in armonie cu tine ,să nu te trădezi…cred ca asta implica si puțin egoism, dar nu contează.

 

atelieratelier 1

Balcic

M-am îndrăgostit de Balcic înainte sa-l vad.Am citit Panza de păianjen de Cella Serghi și povestește atât de frumos despre Balcic….Mai târziu am văzut picturile…Multi pictori interbelici se refugiau acolo in timpul verii și pictau.Se spune ca era o lumina speciala,ca avea un farmec deosebit.Un orășel al pictorilor si un loc in care regina se retrăgea într-o viata simpla in apropierea marii.A iubit atât de mult acel loc încât a dorit ca acolo sa-i rămână inima.

Tablourile lui Iser,Stefan Dimitrescu,Ion Theodoresc Sion și multi alții ne arata un strop de orient pe malul Marii Negre.Nu știu sa fie un alt loc atât de iubit de pictorii romani.

Am fost la Balcic de câteva ori. Mi-a plăcut gradina reginei. Din păcate nu am regăsit nimic din atmosfera tablourilor .O lume păstrata doar in tablouri și in câteva cărți. Ce păcat.

MEDI WECHSLER DINU – O CONTEMPORANĂ INTERBELICĂ de Luiza BARCAN

medi-wechser-dinu-marea-la-balcicMarea la Balcicmedi-5medi-3

Editura și Revista Niram Art, Madrid

Mai mult decât istoria ne pot surprinde uneori oamenii care o fac şi o trăiesc. Rămânem uneori de-a dreptul uimiţi că generaţii din epoci diferite se mai pot întâlni la modul concret şi că pot comunica direct.

Printre mulţii artişti plastici ai României contemporane se numără o doamnă a picturii interbelice şi postbelice care a împlinit pe 22 decembrie 2009 venerabila vârstă de 101 an. Medi Wechsler Dinu, ultima supravieţuitoare a unei generaţii strălucite de oameni de cultură a fost până acum câţiva ani aproape necunoscută, la fel ca şi opera ei căreia, având privilegiul să o cercetez îndeaproape, i-am putut constata vastitatea, valoarea şi unicitatea.

O nedreptăţită a istoriei, o pribeagă mult timp, din copilărie şi până spre deplina maturitate când, în fine, şi-a putut afla un loc unde să trăiască şi să lucreze, Medi Wechsler Dinu ar putea constitui nu doar un model artistic, dar şi un model…

Vezi articol original 3.799 de cuvinte mai mult