Regele

A murit regele. Pentru multi oameni acest lucru nu înseamnă nimic.E incredibil cata incultura exista la nivelul oamenilor obișnuiți,ca sa nu mai spun de cei care au bine înrădăcinată istoria predata de comuniști. Ce bine e sa ai idei de-a gata.

Pentru mine era un simbol. Monarhia a făcut mult bine României.  Poate ultimii reprezentanți ai monarhiei nu se ridica la înălțimea lui Carol I, Ferdinand sau reginei Maria, dar sunt convinsa ca istoria noastră ar fi fost cu totul alta dacă nu era abdicarea, dacă nu era   comunismul.

S-a sfârșit o lume.

Anunțuri

Gând de noiembrie

Sfârșit de noiembrie…Azi ploua , e frig , întuneric , nici toamnă ,nici iarnă….o vreme in care nu-mi place sa rămân prea mult timp. N-au început nici sărbătorile , nu s-au aprins beculețele….și plouă……..și la tv sunt știri despre înmormântări,  Bacovia,ce mai…. Am citit undeva că nu trebuie sa trăim nici în trecut , nici in viitor…să nu ne hrănim nici cu vise, nici cu amintiri…să trăim clipa. Cam cenușie clipa asta…..să o înfrumusețăm…să ascult muzică…să citesc gândurile sau versurile altora pe bloguri, sa scriu și eu ceva  (aiureli ?) pentru că muza e plecata in ținuturi mai frumoase și mai luminoase și oricum nu am nicio carte noua….Sindromul cuibului gol…copiii au crescut și au plecat la studii,  am timp la dispoziție și trebuie sa-l umplu cu ceva ….

 

 

Măști

Măști vesele,măști triste, viața e o scena și noi toți jucam într-o piesa absurda.

Fiecare cu povestea lui.Fiecare își ascunde cum poate tristețea. Când stai zi de zi în aceeași încăpere cu niște oameni ajungi sa-i cunoști.De multe ori cei care sunt mai gălăgioși și mai veseli au în suflet cea mai mare tristețe. Singurătatea, visurile neîmplinite, resemnarea într-o lume șocantă.

Ne punem masca,încercând sa părem asa cum ceilalți ne văd, ne ascundem gândurile, ne refugiem în adâncul cochiliei.

-MASTI-1873

gând de toamna

20131019_100218

 A mai plecat o vară….Mereu verile trec prea repede, nu apuc sa fac nici un sfert din ce mi-am propus, dar știu să mă bucur și de toamnă.
O lumina calda, o amintire…o minunăție de culori,  an de an toamna pe Valea Oltului…Nu trebuie sa fii pasionat de pictura ca sa iubești culorile toamnei.
Frumusețea tandra a toamnei  ,cea care vindeca tristeți….

Lunga vara fierbinte

Demult, tare demult, am văzut un film cu titlul acesta –Lunga vara fierbinte…trebuie sa-l revăd pentru ca îmi plac Paul Newman, si Joanne Woodward   dar si William Faulkner .

Mi-am amintit acum de titlul acestui film , când au fost  zile și nopți fierbinți și toată lumea a plecat de acasă .

In copilărie plecam in vacanță la țară. Nu era grozav, dar era altceva…..zilele erau foarte lungi și fierbinți  ,drumurile prăfuite.      Țin minte ca cerul era altfel….nemărginit.

Nopțile aduceau cele mai mari și mai frumoase stele ,asa cum nu am mai văzut niciodată. Nu mai țin minte ce dorințe îmi puneam la vederea stelelor căzătoare…precis legate de iubire. Cred că s-au împlinit,suntem de un sfert de veac împreuna.

20728912_1683664911666641_849312525118261793_o

Gând de iulie

Jim Rohn sustine ca suntem media combinata a celor cinci persoane alături de care ne petrecem cel mai mult timpul.

Ar trebui să nu mai stau așa mult timp la serviciu!!

Probabil că trebuie să fii compatibil cu acele persoane. Cum eu trăiesc in lumea mea ,o lume care e mult mai frumoasa si mai plina de iubire decât a celor din jur, pot spera măcar să-i pot influența eu pe ceilalți, în bine. Într-o lume apocaliptică , in care zilnic auzim de boli, catastrofe, atentate….,.in care e atâta suferință si tristețe , de ce să mai acceptăm vulgaritatea, răutatea, invidia ?

 

Gand de iunie

Când sa mă bucur ca a venit vara cu adevărat,  o bronșită mi-a scăzut entuziasmul.  Probabil ca am fost suficient de speriata încât psihicul meu sa accepte o schimbare radicala si am renunțat la fumat. Nu mai am dorința de a fuma ,dar nu am sentimentul acela de victorie ca am învins acest „păcat”. Mă simt amețită, nu mă pot concentra, sunt ușor panicata…si m-am gândit ca o fi vreun sevraj, ca la orice dependenta…

Nu o sa renunț la lungile discuții cu bărbatul meu pe balcon la o țigară ….., el fumează si eu mănânc ciocolata…la dependenta de ciocolata nu am de gând sa renunț…

 

Zbor

Eu as putea oricând sa zbor

sa ma desprind de toate lucrurile

care ma tin legata

asa cum legi un balon cu o ața ca sa nu se ridice spre cer.

As putea sa zbor

asa cum am visat de atâtea ori,

sa ma desprind de margine si sa plutesc …sus..

tot mai sus…

Problema e ca nu se poate zbura in oricare zi,

trebuie o zi anume   si nu mai știu exact care e ziua

pentru ca nu am mai zburat de mult timp ,din copilărie.

Pana imi aduc aminte care este ziua potrivita

mai fac putina ordine

in lucruri,

in sentimente,

in amintiri.

 

despre bloguri

Citesc bloguri si mă gândesc…oare ce se ascunde in spatele cuvintelor ? Tristețe, singurătate, iubiri neîmplinite, suferințe….transformate in versuri.

Sunt si bloguri fericite…cele cu rețete de mâncare. Se vede satisfacția ca le-a reușit mâncarea si vor sa le arate si altora. Cum nu sunt o bucătăreasă cu vocație, dar gătesc zilnic ,nu mă impresionează genul acesta, cu excepția unuia in care totul e filmat si explicat, la care mai apelez când sunt in pana de inspirație (nu e vorba de inspirație artistica). Blogurile cu moda, cosmetice ,etc  nu mă interesează de loc…..am depășit vârsta adolescentei. Oricum multe sunt cu tenta comerciala, o alta forma de publicitate .Alte bloguri fericite sunt cele de calatorii. Pe aceștia chiar ii invidiez. Eu cred ca stau si anul acesta la stadiul de „excursie imaginara pe harta”.

Mă întorc deci la prietenii mei literari, cei pe care nu-i voi cunoaște niciodată, cei care își schimba singurătățile in versuri.