Amintiri
întoarcerea dulce-amară la țărmul începutului,
timpul rătăcind printre chipuri de alta dată,
trecut si prezent amestecate ….
Visul de la început ,
iubirile,tristețile,
toate sunt adunate
undeva in adânc
ca într-o gaură neagră care a înghițit toate stelele.
Nu-mi vine să cred când văd câte prostii se transmit pe internet și televiziuni. Când văd câți oameni iau de bune toate aberațiile care sunt publicate, fără să le analizeze, fără să le treacă prin filtrul rațiunii,mă sperii.
Articole de genul ” Un studiu efectuat de oameni de știința neanderthalieni arată că 3 din 4 români suferă de zevzecie. Analizând ADN-ul au constatat că legăturile genetice sunt influențate de mersul retrograd al lui Mercur . Tratamentul propus de oamenii de știința constă în acțiunea particulelor cosmice asupra diluției de sunătoare.”
Poate sistemul de învățământ să fie cauza ,pentru că se bazează pe învățarea și reproducerea mecanică,fără întrebări ,fără comentarii,fără puncte proprii de vedere. Când sunt mici ,copiii pun multe întrebări,vor să știe „de ce?”. Când ajung la scoală nu mai au voie să fie curioși că să nu deranjeze ora. Și așa se ajunge la analfabetismul funcțional.
Situația devine tragică atunci când aceste aspecte influențează viață cotidiană, a lor și a altora – tratamente miraculoase în defavoarea celor prescrise de medici, câștiguri în sisteme piramidale în ciuda oricărei logici matematice, alegeri politice stupide …..
Spre seară orașul e învăluit de mirosul salcâmilor de pe dealul din apropiere.
E perioada cea mai frumoasă a anului , așa cum e tinerețea în viață. Parfumul salcâmilor mă amețește, îmi aduce amintiri ,mă face nostalgică. Ce ciudat,timpul care a trecut a șters amintirile neplăcute, suferința unor iubiri neîmpărtășite, tristețea singurătății. Am păstrat amintirile frumoase, melancoliile de atunci le văd acum cu simțul umorului și tandrețe. Paginile scrise atunci sunt mărturia unor suferințe de neînțeles acum.
Parfumul salcamilor coboară peste un oraș îmbătrânit.
albastru 