Așteptare

 

394612_205717789557545_1622517803_n

În aerul sărat al înserării

eu stau la marginea apei,

sau a ochilor tăi

și aștept.

Sunt puțin mirată

și tristă

că încă nu m-ai văzut,

dar știu să aștept.
Și în apele reci
ale ochilor tăi
care nu m-au văzut niciodată,
mă scufund.

Anunțuri

Dimineața

Iubesc diminețile.Sunt o matinala, în contradicție cu toată familia.
Îmi place orașul dimineața:proaspăt și liniștit.
Puțini oameni,în general aceiași la ora la care merg la serviciu,puține mașini,aer curat…
In funcție de perioada anului ,uneori prind răsăritul soarelui și atunci e o lumina speciala și orașul mi se pare mult mai frumos.
Astăzi am văzut un corcoduș inflorit în curtea unei case.Sunt primii pomi care infloresc.
Parfumul proaspăt îmi amintește de copilărie,de fereastra mea cu vise prin care mă privea un pom înflorit.

Despre povesti și vise

Omului ii trebuie un vis ca sa suporte realitatea. C. G. Jung

M-am întrebat mereu de unde vine nevoia asta de povesti? Povesti pentru copii…pe urma povesti pentru oameni mari..Copiii obișnuiți de mici sa asculte povesti învață sa citească și își citesc singuri poveștile,pe urma citesc cărți din ce în ce mai complexe,mai complicate.

Daca părinții nu au timp, copiii se mulțumesc cu desene animate…mai târziu cu seriale și filme…Eu cred ca o carte iți stimulează creativitatea și imaginația pentru ca iți faci în minte propriul film…Citești o carte și în funcție de cultura,amintiri,experiența de viața…iți faci propriul film…uneori ești și tu personaj..

Unii știu sa viseze singuri,sa spere,să-și facă planuri …. Cei care știu sa viseze vor uneori sa împărtășească și altora visele lor…și așa apar artiștii sau creatorii…

Industria filmului se bazează pe nevoia asta de povesti și folosește chiar rețete clasice în variante moderne – de exemplu Cenușăreasa…zeci de filme și seriale pornesc de la aceeași poveste…

Si iubirea e un vis…e o poveste pe care ți-o faci în minte..și pe care începi sa o crezi..Uneori e o diferența cam mare intre vis și realitate sau fiecare visează altceva și apare suferința….

Si totuși de unde nevoia asta de povesti ,de înfrumusețare a prezentului  ? Poate așa e construita mintea noastră…

Gând de martie

Nu-mi plac sărbătorile tematice – Valentyne’s day, Dragobete,Ziua femeii.Par invențiile unui specialist în marketing care încearcă sa vândă tot felul de lucruri inutile.Nu mă entuziasmează nici restaurantele pline de femei, nici mamele stresate că trebuie sa cumpere cadouri pentru doamnele educatoare și învățătoare.Eu am aniversările mele personale .

Putem oricum să ne bucurăm de începutul primăverii,sa dăruim flori ,sa fim generoși.