Umbra,
varianta mea într-o lume cu doua dimensiuni.
Sufletul meu nevăzut
e o alta dimensiune
mai importantă ca umbra.
Să nu simplificam lumea.
Poate că ce e mai adevărat și mai frumos
și mai profund
de fapt nu se vede.
Umbra,
varianta mea într-o lume cu doua dimensiuni.
Sufletul meu nevăzut
e o alta dimensiune
mai importantă ca umbra.
Să nu simplificam lumea.
Poate că ce e mai adevărat și mai frumos
și mai profund
de fapt nu se vede.
Noaptea au zburat fulgi mari ca niște amintiri îndepărtate. Dimineața orașul era o fotografie veche alb-negru. Dintr-o dată a coborât ceața.
Ce sentiment ciudat…înaintez fără sa văd capătul drumului…Sunt aici și acum…..Știu totuși că e ceva dincolo…
Se aude cântecul unor păsări. Ele știu mai bine ca mine că vine primăvara.
Mama are aproape 80 de ani (neîmpliniți precizează ea ) și a primit cadou o tableta.Are și telefon mobil .Un băiat de la firma i-a făcut cont de Facebook și e foarte încântată . Acum poate să vadă fotografii de la toate rudele răspândite în toată lumea .
A primit lecții de utilizare de la nepoate și a reușit să facă și apeluri video.Nu a fost totul simplu de la început.Se tot mira de unde o cunoaște atâta lume și de ce vor toți să-i fie prieteni.
–Mamă,de ce mă întreabă mereu – îl cunoști pe cutare ,dar pe cutare? Nu am știut să le răspund că nu nimeresc literele.
– Păi nu trebuie sa le răspunzi.
– Păi dacă ma întreabă !
-Dar ai cui sunt cei de la facebook?
– ???
-De ce mă întreabă ei ce studii am,unde am lucrat?
Nepoatele i-au trimis câteva fotografii prin mesaj privat și e foarte mandra.A și postat una dintre fotografii.
-Mamaie,să nu mai pui fotografiile noastre. Le-am trimis pentru tine.
– Bine,am să pun doar fotografii cu flori și pisici -spune dezamăgită.
Realitatea ma copleșește și nu mai am timp sa visez.
Sunt o pacifista,o adepta a iubirii și iertării,dar asta nu înseamna că nu văd,că nu simt nedreptatea,mintea mea logică răsucește gândurile ca pe rotițele unui ceasornic.
De prea mult timp nu mai sunt apreciate valorile morale,cei care „nu se descurcă”,sunt cinstiți, sunt considerați proști,educația și cultura nu mai au nicio valoare, impostorii au doctorate.
De prea multe ori m-am simțit ca Oblio în Pădurea fără rost.
Deja e un pas înainte când oamenii se revolta pentru principii nu pentru condiții materiale.
Mai înseamnă ceva adevăr,dreptate,cinste…..sau au rămas doar cuvinte goale ?
Știu ca schimbările nu se fac de pe o zi pe alta,mai ales când e vorba de mentalități.