Cobor spre malul De unde albastrul acela intens Mă pândește. Ceva nelămurit destramă Trupul cuvintelor Și frumusețea își pierde treptat înțelesul.
E dintr-o data foarte târziu. Apele ma-ncercuie-n somn Şi nimeni nu știe sa mă cheme. Învață-mi numele Cât încă zâmbetul tău Miroase a ploaie și a pământ, Cat încă nu am curajul Sa îmi întorc Privirile spre mare.