Te dizolvi în trecut înotând.
Ochii mei înghețați mai păstrează,
Ca-ntr-un vitraliu,chipul tăcut
Prin care, surâzând ,ai trecut.
Când iubirea spre tine-am întors,
Luminoase erau doar apele,
Ce te-au purtat,de distanta răpus,
Mereu către malul opus.